CE ESTE PSIHODRAMA?
"Psihodrama este o metodă de psihoterapie care explorează prin reprezentarea scenica problemele individului. Se inspiră din teatru, folosindu-se de scenă, recuzită, roluri, dar se deosebeşte de el prin aceea că aduce pe scenă lumea interioară a participanţilor (amintiri, vise, relaţii, fantasme etc.) şi nu un scenariu preexistent.
În psihodramă, oamenii află ce înseamnă să înveţi prin a face. Dând viaţă pe scenă situaţiilor problematice, psihodrama facilitează stabilirea unui echilibru mai armonios între exigenţele intrapsihice şi cerinţele realităţii, prin redescoperirea şi antrenarea resurselor de spontaneitate şi creativitate ale persoanei. Omul devine actorul propriei vieţi, un scenariu care se scrie in vivo. Scena înlocuieşte divanul şi devine spaţiul în care se pun în acţiune conţinuturile lumii interne. Aici individul se întâlneşte cu resursele, îndoielile, dorinţele, blocajele şi visele sale, pe care le explorează într-un cadru securizant.
În psihodramă, oamenii află ce înseamnă să înveţi prin a face. Dând viaţă pe scenă situaţiilor problematice, psihodrama facilitează stabilirea unui echilibru mai armonios între exigenţele intrapsihice şi cerinţele realităţii, prin redescoperirea şi antrenarea resurselor de spontaneitate şi creativitate ale persoanei. Omul devine actorul propriei vieţi, un scenariu care se scrie in vivo. Scena înlocuieşte divanul şi devine spaţiul în care se pun în acţiune conţinuturile lumii interne. Aici individul se întâlneşte cu resursele, îndoielile, dorinţele, blocajele şi visele sale, pe care le explorează într-un cadru securizant.
Psihodrama se desfăşoară într-un loc special amenajat, numit studio, dotat cu o scenă, obiecte de recuzită, lumini colorate, un balcon.
“Scena sugerează subiectului un spaţiu de viaţă multidimensional şi extrem de flexibil. Spaţiul de viaţă oferit de realitate este adesea restrâns şi limitat, în el individul poate să îşi piardă uşor echilibrul. Pe scenă, el îl poate regăsi datorită unei metodologii a libertăţii: libertatea faţă de stres, libertatea de experimenta şi de a se exprima. Spaţiul oferit de scenă constituie o amplă oportunitate de autorealizare depăşind testul realităţii prezentat de viaţa cotidiană.
În fapt, realitatea şi fantezia nu sunt în conflict, amândouă concurând la funcţionarea unei realităţi mult mai ample (este vorba de semirealitate): lumea psihodramatică a persoanelor, a obiectelor, a evenimentelor. În logica aceasta, spiritul tatălui lui Hamlet este la fel de real ca însuşi Hamlet. Pe scenă, fantasmele minţii prind corp, asumându-şi o concreteţe egală cu cea a percepţiilor senzoriale normale… Designul architectonic al scenei este conceput în acord cu exigenţele terapeutice…
Natural, o psihodramă se desfăşoară – dacă este necesar – în orice loc, oriunde se află pacientul: strada din cartier, o clasă dintr-o şcoală sau locuinţa. Dar, soluţia optimă pentru conflictele mentale profunde presupune un loc special amenajat – teatrul terapeutic.”
În fapt, realitatea şi fantezia nu sunt în conflict, amândouă concurând la funcţionarea unei realităţi mult mai ample (este vorba de semirealitate): lumea psihodramatică a persoanelor, a obiectelor, a evenimentelor. În logica aceasta, spiritul tatălui lui Hamlet este la fel de real ca însuşi Hamlet. Pe scenă, fantasmele minţii prind corp, asumându-şi o concreteţe egală cu cea a percepţiilor senzoriale normale… Designul architectonic al scenei este conceput în acord cu exigenţele terapeutice…
Natural, o psihodramă se desfăşoară – dacă este necesar – în orice loc, oriunde se află pacientul: strada din cartier, o clasă dintr-o şcoală sau locuinţa. Dar, soluţia optimă pentru conflictele mentale profunde presupune un loc special amenajat – teatrul terapeutic.”
(Moreno, 1953:82)
Este o metodă de lucru în grup si de grup, situaţie în care fiecare persoană devine agent terapeutic pentru cealaltă. În grupul de psihodramă se creează o atmosferă sigură şi stimulatoare, care îndeamnă persoana să se exprime prin reprezentarea pe scenă a diferitelor dimensiuni ale vieţii sale. Metodologia psihodramatică poate fi însă folosită şi în lucrul individual, tehnicile adaptându-se la situaţia de 1 la 1.
Psihodrama se concentreză în mod esenţial asupra relaţiilor; oamenii sunt fiinţe sociale care se contruiesc prin relaţii, se manifestă şi se schimbă în cadrul relaţiilor. Prin tehnicile sale specifice metodelor de acţiune (dublul, inversiunea de rol, oglinda, solilocviul, sociometria ş.a.), psihodrama produce o restructurare a modurilor disfuncţionale de “a fi” în raport cu ceilalţi, provoacă persoana să descopere răspunsuri noi la o anume situaţie şi să devină o fiinţă autonomă şi spontană."
Psihodrama se concentreză în mod esenţial asupra relaţiilor; oamenii sunt fiinţe sociale care se contruiesc prin relaţii, se manifestă şi se schimbă în cadrul relaţiilor. Prin tehnicile sale specifice metodelor de acţiune (dublul, inversiunea de rol, oglinda, solilocviul, sociometria ş.a.), psihodrama produce o restructurare a modurilor disfuncţionale de “a fi” în raport cu ceilalţi, provoacă persoana să descopere răspunsuri noi la o anume situaţie şi să devină o fiinţă autonomă şi spontană."
Acest articol a fost preluat integral de pe site-ul oficial al Asociatiei Romane de Psihodrama Clasica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu